skip to Main Content
Cu Cardul Este Normal

Am remarcat o campanie cu care sunt absolut de acord realizată de MasterCard şi care încurajează plata cu cardul ca fiind ceva normal, ei o spun foarte bine şi frumos “când normal nu înseamnă extraordinar”.

Pe zi ce trece lucrurile evoluează rapid, mai ales avansul tehnologic este ceva ce nu poate fi oprit. Majoritatea lucrurilor sunt în avantajul nostru pentru că ne fac viaţa mai uşoară, ne ajută să salvăm timp şi altele. La fel este şi a utiliza cardul pentru efectuarea de plăţi peste tot pe unde se poate.

De ce să plătesc cu cardul?

Am tot auzit această întrebare. Discuţia a plecat mereu de la gradul încă scăzut de bancarizare în România, precum şi de la analfabetismul financiar în care trăim. Lipsa informaţiilor financiare, a educaţiei financiare în şcoli şi nu numai, în ansamblul ei, se traduce şi în a nu cunoaşte practic de ce să plăteşti prin intermediul unui card.

Anul acesta s-au împlinit 20 de ani de la emiterea primului card bancar în România. Iată că au trecut 20 de ani şi încă există o temere, o frică nebună de a plăti la comercianţi cu cardul, o frică alimentată din mai multe direcţii.

Unul din principalii promotori este cine altcineva decât mass-media, care se pricepe foarte bine la acest capitol. Ei seamănă frică, plantează frică, generează frică, alimentează populaţia cu o frică de nedescris. Este ceva real, se întâmplă şi multă lume “pune botul”. Dacă te întrebi de ce sunt aşa de pornit împotriva mass-mediei află că m-am săturat ca oamenii să nu ştie adevărul şi să trăiască din spatele fricilor. Îmi doresc ca din ce în ce mai mulţi oameni să se trezească şi să vadă că viaţa este şi altfel.

Cu cardul este normal. Este evoluţie, progres, uşurinţă, comoditate, eleganţă, în niciun caz frică.

Ce fac băncile?

Băncile fac un lucru bun din acest punct de vedere pentru că mută comunicarea în social-media ceea ce le oferă posibilitatea de a ajunge mai uşor la utilizatori şi bineînţeles, într-un fel sau altul, să-şi crească şi cota de piaţă. Pentru noi beneficiul direct este că suntem la zi cu informaţiile, astfel putem culege ce ne interesează pe fiecare.

În ultimii ani activele nete bancare au tot scăzut, iar băncile au căutat tot timpul să revină cumva. Activitatea bancară fiind din ce în ce mai scăzută, creditele au scăzut ca volum, mulţi oameni au devenit din ce în ce mai nemulţumiţi şi au început să se ferească de bănci ca “dracul de tămâie” cum se spune pe la noi.

Băncile au făcut multe lucruri rele şi încă mai fac, dar fac şi multe lucruri bune, iar promovarea plăţilor prin intermediul cardului împreună cu emitenţii de “plastice” este un lucru bun. Nu, nu le ţin partea ci doar susţin faptul că adaptarea la avansul tehnologic este firească, iar cei care refuză să vadă vor fi lăsaţi în urmă şi pe termen lung vor pierde.

Băncile mai fac un lucru interesant şi anume bagă bani în promovare, publicitate şi conform Media Trust în 2013 au fost cheltuite 117,5 milioane de EURO la rate card pentru 66.286 de reclame. Peste 75% din bani s-au dus pe TV, ceea ce spune multe.

Atenţie la corelaţie.

Şi acum facem legătura. Spuneam că băncile şi sistemul bancar în ansamblul lui a luat-o în jos la un moment dat, aşadar băncile din top 20 s-au apucat de reclame, în principal pe televizor şi în principal la rate card, adică card de credit. Credit, nu debit.

Corelaţia ne arată că este încurajat cardul de credit, cardul care a băgat mulţi români în nişte datorii pe care acum le duc cu greu. Cardul de credit are cea mai mare dobândă, în acelaşi timp este uşor de obţinut. Toate aceste lucruri combinate cu magia cumpărăturilor în rate fără dobândă a condus la popularizarea acestui instrument de plată. Îmi place cum sună asta “rate fără dobândă” când practic toate costurile sunt deja incluse în rate, doar că nu le mai vedem şi avem impresia că plătim dobândă zero.

Cardul de debit.

Este un plastic ataşat contului tău curent de la banca unde ai tu deschis cont. Majoritatea oamenilor în România, adică 75% utilizează acest card pentru a scoate salariul de la bancomat în ziua de salariu. Încă văd în zilele de 10 sau 15 ale lunii cozi imense la anumite bancomate şi stau să mă întreb când vor dispărea.

De ce scot oamenii toţi banii? Unii spun că le este frică să nu fie furaţi, unii spun că vor să-i simtă fizic, unii spun că ei oricum nu au vrut să primească banii pe card, unii spun că este complicat să folosească cardul şi oricum nu au încredere nici în card, nici în bănci, nici în comercianţi, nici în plăţile electronice.

“Mi-a zis mie un prieten că s-a întâmplat la un comerciant când a băgat casieriţa suma acolo să ia banii de pe card, să-i ia de două ori. După aceea a trebuit să se ducă la bancă ca să-i anuleze operaţiunea şi să-i dea banii înapoi. O adevărată tevatură” îmi povestea o cunoştinţă.

Ei bine, oameni buni se întâmplă şi astfel de lucruri. Şi mie mi s-a întâmplat să nu pot plăti cu cardul pentru că la comerciantul respectiv era o defecţiune tehnică, iar eu nu aveam cash la mine. S-a întâmplat la benzinărie şi deja alimentasem. Ce am făcut? Simplu, am lăsat buletinul, am fost să fac rost de cash, m-am întors şi am plătit. Da, am pierdut ceva timp, dar lucruri de genul se mai întâmplă. Nimic nu este perfect, tu nu eşti perfect, aşa că nu înţeleg de ce te-ai răzvrăti împotriva unor astfel de situaţii.

Cheltui mai mult aşa. Oare? Nu e altceva la mijloc?

Iată un alt punct de vedere. Mai nou a început să se răspândească şi tehnologia “contactless”, adică nu mai este nevoie să tragi cardul prin fantă şi să bagi PINul, ci doar apropii cardul de dispozitiv şi gata.

Aşa cum ne stă bine, încă un subiect de bârfă, polemici şi frici. “Sunt infractori care stau la distanţă şi îţi interceptează tranzacţia, îţi fură datele şi PINul şi te trezeşti că îţi clonează cardul şi ai rămas fără bani”. Au apărut şi portofele cu aşa-zisă protecţie.

Nu spun că nu se poate întâmpla, dar spun altceva. În momentul în care scoţi cardul din buzunar, casierul nu ştie că vei plăti contactless şi nici altcineva din jurul tău, asta doar dacă cineva nu te urmăreşte în mod special. Mai avem puţin şi o dăm în romane poliţiste, nu-i aşa?

“Dacă plătesc mai mult cu cardul şi mai ales contactless, de fapt sunt încurajată să cheltui mai mult” îmi spunea o prietenă. “Asta este doar percepţia ta, pentru că oricum tu nu foloseşti un sistem de gestionare şi alocare a banilor. Modalitatea de plată nu are nicio importanţă, ce contează este cum şi ce faci tu cu banii”.

Păi da, este mai uşor să te uiţi în exterior decât la tine şi ce faci tu cu banii. Este mai civilizat să plăteşti cu cardul, asta nu înseamnă că vei cheltui mai mult, decât dacă eşti oricum nesăbuit. Dacă ai banii fizic nu înseamnă că nu cheltui mai mult, pentru că tiparul tău financiar mental este cel care îţi va dicta acţiunea şi nu dacă în mâna ta este o bancnotă sau o bucată de plastic.

Cum stăm în acest moment.

Situaţia din România este următoarea. În Europa media de carduri pe cap de locuitor este de 1,5 în timp ce la noi aceasta este de 0,8. Ponderea plăţilor cu cardul raportată la PIB reprezintă undeva 4-5% din PIB, în timp ce în Europa este de 15%, de 3 ori mai mare decât la noi.

Ştiu că nu te-ai gândit niciodată că plătind cu cardul poţi contribui şi la reducerea evaziunii fiscale, faţă de plata numerar. Ne dorim o ţară mai bună, cu mai puţină economie subterană, iată încă o modalitate pe lângă altele. Nu o dăm în polemici, dar dacă vrei ca România să se schimbe, atunci schimbarea începe cu fiecare din noi, să devenim alţi oameni şi să facem lucrurile altfel.

Din câte ştiu, o altă măsură bună este faptul că au fost plafonate comisioanele interbancare la plata cu cardul la 0,2% din valoarea tranzacţiei la cardul de debit şi 0,3% la cardul de credit, asta însemnând un beneficiu bun pentru comercianţi, dar şi pentru noi ca şi consumatori. Toate acestea pot influenţa preţul produselor în timp, adică să mai scadă, o fiscalizare mai bună şi în ansamblu un nivel mai bun de trai în viitor. Pic cu pic se face un ocean şi nu acum, nu peste noapte, dar ştiu că îţi doreşti un viitor mai bun pentru tine şi pentru generaţiile care vin.

Un fel de final.

Cu cardul este normal, aşa că plăteşte cu cardul. Evoluţia crescătoare a numărului de tranzacţii, precum şi a volumului tranzacţionat prin plata cu cardul este un indicator al creşterii gradului de educaţie financiară a populaţiei. Aceasta este calea către un alt tip de normalitate, una mai bună. Lăsaţi fricile deoparte, începeţi să evoluaţi din toate punctele de vedere.

Să vă mai spun ceva. Dacă este să-ţi ia cineva datele, să-ţi fie clonat cardul, să rămâi fără bani pe el, asta este posibil să se întâmple oricum indiferent că faci o singură operaţiune, adică să-ţi scoţi salariul de la bancomat, fie că faci zeci de operaţiuni lunare folosind cardul pentru a plăti în diverse locuri.

Hai să depăşim paradigma fricilor de peste tot din jurul nostru şi să acţionăm aşa cum simţim, aşa cum dorim fără să mai ţinem cont atât de mult la ce spune gura televizorului sau gura lumii. Bucură-te de banii tăi, mulţumeşte pentru ce ai, gestionează-i inteligent şi mai ales cheltuie inteligent, fie că o faci sau nu prin utilizarea unui card.

Sparge Credințele Limitative Despre Bani

Sparge credințele limitative despre bani, chiar dacă acestea au fost scrise din copilărie.

Am creat un material audio care te va ajuta să identifici și să reformulezi credințele pe care le ai în acest moment despre bani și să lucrezi constant pentru a le transforma în ceva benefic pentru tine.

De asemenea, vei primi săptămânal articole și materiale video care te vor ajuta să-ți îmbunătățești relația cu banii din viața ta.

Introdu numele și adresa ta de email și îți voi trimite materialul audio.

Powered by ConvertKit
Back To Top