Toţi oamenii sunt buni, dar nu toţi ştiu asta încă

  • decembrie 20, 2015

Pentru acest articol am aşteptat să pice ceva de sus. M-am rugat zile întregi la muza inspiraţiei să mai treacă şi pe la mine, că m-am simţit abandonat ca un vechi obiect uitat într-un colţ de beci întunecat.

Sunt momente în care simt că nu vrea să mă mai bage în seamă şi o aud cum îmi şopteşte cu o voce suavă să mă apuc de treabă şi atunci când voi bănui eu mai puţin, atunci va veni şi ea şi mă va purta pe valurile care mă vor duce într-o stare boemă de flux, timpul va sta în loc, iar cuvintele se vor aşterne în mod misterios prin mirifica atingere fină a tastaturii computerului meu.

Zis şi făcut. O zi minunată de 20 decembrie, o primăvară în plină iarnă pentru noi toţi a făcut să ies din casă cu bucurie, să-mi fac antrenamentul de alergat în pantaloni scurţi şi în tricou, să fac o baie de soare, de natură şi apoi să fac o baie pe bune, că doar nu puteam să mă aşez să scriu aşa… murdar… 🙂

M-am aşezat relaxat în faţa monitorului şi am început să reflectez asupra ultimei perioade de timp din viaţa mea, mai precis cam de pe la mijlocul lunii octombrie încoace. De atunci nu am mai scris nimic la secţiunea despre viaţă… cum îţi spuneam în ultimul articol de aici, m-am concentrat pe dezvoltarea secţiunii de finanţe personale, focusul meu actual şi pentru mult timp de acum încolo (apropo, te-ai abonat? În fiecare zi de Miercuri apare un nou articol 😀 ), cel mai probabil toată viaţa.

Dacă te întrebi de unde vine hotărârea asta atât de puternică şi determinarea mea în acest sens, să ştii că şi eu m-am întrebat.

În primul rând.

Am stat eu cu mine în momentele mele de singurătate, acele momente în care înveţi să te iubeşti pe tine însuţi, să mulţumeşti pentru ceea ce eşti, să fii recunoscător pentru viaţa ta şi să te conectezi cu energia sursă.

„De ce?” a fost întrebarea care a săpat în mai multe rânduri din ce în ce mai adânc în cotloanele minţii mele şi m-a asigurat că sunt pe drumul cel bun, sunt pe calea mea. Fac ceea ce îmi place, ajut din ce în ce mai mulţi oameni să aibă o relaţie mai bună cu banii în viaţa lor, pe alţii îi ajut să-şi definească scopuri, viziune, să-şi găsească vocaţia, să facă ceea ce este necesar pentru a deveni oamenii care să ajungă şi să aibă ceea ce îşi doresc. Iubesc activitatea de mentoring, coaching, de antrenor de viaţă sau cum vrei tu s-o mai numeşti, pentru că mă face să văd cu ochii mei că toţi oamenii sunt buni, dar nu toţi ştiu asta încă.

În schimb, lucrând împreună cu ei am trezit o altă atitudine, un alt nivel de conştientizare, am ajuns la un grad ridicat de responsabilitate. Toate acestea ajută oamenii să înceapă să-şi transforme visurile în realitate.

În al doilea rând.

Pe parcursul ultimelor luni de zile am ajuns la nenumărate evenimente, atât ca invitat special, cât şi ca simplu participant. Am călătorit destul de mult prin frumoasa noastră ţară, iar Bucureşti, Buzău, Galaţi, Sibiu sau Iaşi sunt doar câteva oraşe prin care am poposit mai mult. Sunt oraşele în care am susţinut evenimente de lansare a cărţii mele „Salvează-ţi Banii” (detalii aici).

Mai mult de atât, am cunoscut foarte mulţi oameni noi, faini, deschişi, plini de viaţă, de iniţiativă, flămânzi de a face lucrurile să se întâmple, dornici să aibă o viaţă din ce în ce mai bună, încântaţi la rândul lor să se conecteze cu mine. Să afle mai multe despre mine. Să ştie care îmi sunt pasiunile. Să-mi simtă energia. Poate doar să-mi strângă mâna. Poate doar să mă ia în braţe.

Sunt pur şi simplu emoţionat şi entuziasmat de toate aceste întâlniri şi mi se face pielea de găină doar când mă gândesc la toate acestea. Viaţa este frumoasă, oamenii sunt frumoşi şi orice clipă petrecută în compania oamenilor, îmi arată faptul că umanitatea este pe drumul cel bun. Au fost şi multe momente dificile, dar am trecut peste ele şi am învăţat din ele.

În ţara lui „nu se poate” şi „nimic nu merge” am întâlnit atât de mulţi oameni care mi-au validat şi mie, în realitatea mea exterioară că se poate şi că, dacă vrei cu adevărat, doar de tine depinde să faci ca lucrurile să meargă.

În al treilea rând.

A fost şi o perioadă de observare, în care mi-am exersat acest rol de „observator extern”, rolul prin care eu consider că învăţ permanent şi care mă ajută să devin din ce în ce mai bun în tot ceea ce fac. Doar aşa pot să contribui pentru umanitate şi pot să livrez valoare în tot ceea ce fac. În urma acestei analize, evident că am extras şi nişte concluzii, învăţăminte, lucruri importante. Cred că denumirea nu contează neapărat, ci lecţiile de viaţă cu care am rămas şi care m-au îmbogăţit ca experienţă şi pe care vreau să vi le transmit şi vouă.

1.Relevanţă vs Cantitate

Unul din războaiele lumii moderne, purtat mai ales online. Suntem bombardaţi pe multe dintre site-urile pe care ajungem de diverse metode prin care ni se solicită atenţia, fie că vorbim de bannere, ad-uri sau alte lucruri de acest gen.

La unele cedăm şi ne introducem adresa de email cu inima deschisă pentru că suntem convinşi sau pentru că ni se vinde ideea că vom primi conţinut care ne va schimba viaţa în mai bine, care ne va ajuta să ne ducem afacerea la nivelul următor, care ne va indica cum să facem mai mulţi bani sau care… nu va face altceva decât să mai adauge un mesaj email în inboxul nostru şi aşa plin.

Lucrurile au început să se schimbe timid şi pe la noi. Am interacţionat cu mulţi oameni şi am discutat pe acest subiect. Majoritatea încă mai cred că dacă îţi pui „paişpe” mii de bannere pe site este soluţia pentru a creşte bazele de date şi pentru a vinde mai mult la „fraieri”. Sunt oameni care au creat chiar programe online care vând prostia asta ca o metodă eficientă de a-ţi creşte afacerea.

Ei bine, nu este deloc aşa. Oamenii nu sunt proşti, au început să vadă aceste şiretlicuri şi să filtreze kitschurile. Vor conţinut de calitate şi mai ales RELEVANT pentru ei. Nu contează că primesc 3 articole pe săptămână sau un newsletter lunar. Tot ceea ce contează este valoarea pe care o primesc, valoare relevantă pentru ceea ce au ei nevoie la acel moment în viaţa lor.

Asta fac şi eu. Dacă ai intrat deja pe site-ul meu sau dacă afli acum de el, vei vedea că abonarea nu este cerută agresiv. Te invit să afli cine sunt, cu ce mă ocup, iar dacă eşti interesat te vei abona de bună voie. Trimit articole strict pe domeniul pe care acţionez şi trimit conţinut regulat şi relevant pentru audienţa mea. Cel mai tare mă bucură faptul că din ce în ce mai mulţi oameni au realizat asta şi se abonează doar la ceea ce este relevant pentru ei şi pentru activităţile lor.

2.Vină vs Alegere

Nu dau sfaturi, decât dacă este ceva la obiect, specific şi valabil pentru situaţia respectivă. M-am oprit demult din a face acest lucru, adică acela de a sfătui. Cel mai bun lucru pe care îl pot face este să devin din ce în ce mai bun, să fac ceea ce fac şi dacă cineva se simte inspirat, atunci va veni către mine şi mă va întreba sau îmi va cere detalii suplimentare.

Sunt în continuare mulţi oameni care dau sfaturi şi le dau nesolicitate. Unii verbal, alţii prin articolele de pe blogurile lor, alţii pe la conferinţe, alţii prin materialele lor. Dacă eu îţi dau un sfat şi nu va funcţiona pentru tine sau vei da greş, atunci se va întâmpla un dezastru.

Vei da VINA pe mine. Eu văd lucrurile astfel: în momentul în care îţi dau un sfat se produce un schimb de informaţie şi responsabilitate. Adică tu afli ceva, pui în aplicare, este posibil să nu meargă (din cauza mea, a ta sau a oricăror alţi factori), în schimb pentru că eu am oferit acea informaţie, responsabilitatea este pasată în terenul meu.

Atunci, dacă aceasta este problema, ea vine şi cu soluţia. Soluţia este – ALEGEREA asumării responsabilităţii. Din punctul meu de vedere, eu sunt responsabil pentru ceea ce spun, ceea ce tu înţelegi şi faci mai departe este responsabilitatea ta. De ce? Pentru că asumarea acesteia este singura metodă care te poate ajuta să reuşeşti. Iar dacă reuşeşti, vei fi motivat şi vei avea încrederea în tine că poţi să evoluezi.

3.Rezistenţă vs Conştientizare

De fiecare dată când am ajuns să vorbesc în faţa oamenilor, discursul meu a început de la lumea interioară către lumea exterioară. Nu vei înţelege banii şi lumea lor, dacă nu vei înţelege lumea interioară a banilor şi corelaţia cu lumea exterioară a lor. Şi cum lumea noastră interioară ne determină lumea noastră exterioară, informaţiile au venit practic pe un nou canal, unul necunoscut sau mai puţin cunoscut.

Când o informaţie nouă vine spre noi, la nivel conştient este posibil să o înţelegem şi să o acceptăm sau nu. În schimb, la nivel subconştient lucrurile stau cu totul altfel. Ce ne-am face dacă orice informaţie nouă ar ajunge direct în subconştient? Simplu. Îţi spun eu – am muri, pentru că nu am putea face faţă.

De aceea, suntem iniţial rezistenţi şi defensivi în ceea ce priveşte informaţiile noi, precum şi faptul că ar trebui să ne schimbăm sau să schimbăm ceva în mentalitatea noastră. REZISTENŢA luptă cu toate puterile şi vrea să ne facă să râmânem la un grad scăzut de CONŞTIENTIZARE.

Şi în acest caz, problema vine şi cu soluţia. Primul lucru pe care îl poţi înţelege este faptul că defensiva reduce conştientizarea. Poţi să citeşti o tonă de cărţi, poţi merge la toate cursurile de pe piaţă, poţi asculta milioane de minute de materiale audio. Dacă opui în continuare rezistenţă şi nu îţi creşti gradul de conştientizare îţi vei pierde timpul.

De aici vine cumva şi un paradox al dezvoltării personale. Din ce în ce mai mulţi oameni susţin că vor să se „dezvolte personal”, dar după o discuţie cu ei îmi dau seama că de fapt ei se supun unor cantităţi imense de informaţii noi, fără a filtra ce vine către ei şi astfel se produce o mare amestecătură. Asta înseamnă confuzie, nu ştii ce să aplici, gradul de conştientizare nu poate fi crescut şi în final nu se întâmplă mai nimic, pentru că omul respectiv NU ACŢIONEAZĂ.

Ce poţi face să-ţi creşti gradul de conştientizare? Îţi va plăcea răspunsul, este chiar sub ochii tăi, l-ai citit deja 🙂 Ai nevoie doar de informaţie RELEVANTĂ şi să-ţi asumi total  RESPONSABILITATEA că acţionezi în urma informaţiilor pe care le-ai aflat!

Acestea au fost câteva aspecte pe care le-am extras din ultimele două-trei luni de viaţă şi din discuţiile cu sutele de oameni noi pe care i-am cunoscut. Le mulţumesc şi le sunt recunoscător mentorilor mei de la care învăţ mereu, familiei şi prietenilor apropiaţi pentru susţinerea necondiţionată, precum şi tuturor celor pe care îi întâlnesc, pentru că oricine ar fi, orice ar fi, orice ar face, fiecare om face în orice moment tot ceea ce poate să fie fericit şi fiecare om este o lecţie de viaţă în sine.

Vă urez sărbători aşa cum vi le doriţi şi ne auzim curând! 🙂

Daniel, bloggerul care te motivează

Articole similare

Ți-am luat ceva

Regina mea, Stau și privesc la cuarțul roz sub clar de lună. Nu este chiar