În orice domeniu activezi mai întâi începi să înveţi. Acumulezi cunoştinţe, experienţă, trăiri, emoţii, amintiri. Asta înseamnă că evoluezi, te schimbi, gândeşti diferit. Vrei mai mult, îţi propui obiective din ce în ce mai mari. Treci la acţiune şi rezultatele încep să apară.
Timpul trece, iar tu devii din ce în ce mai puternic şi mai stăpân pe ceea ce faci. La un moment dat, se întâmplă ceva şi tot universul tău se poate prăbuşi. Un singur detaliu pe care nu l-ai avut în vedere îţi poate strica bucuria.
La fel este şi cu banii. Înveţi, te informezi, te educi continuu, aplici ce ai învăţat, acţionezi, ajungi să câştigi din ce în ce mai mulţi. Exact atunci când ţi-e lumea mai dragă vine o situaţie sau o veste care te dă peste cap. Ai de plătit în toate direcţiile, poţi pierde tot.
Protejează-ţi banii.
Atunci când nu eşti atent poţi fi prădat pe la spate. Poţi fi trădat. Nu de duşmanii pe care îi credeai tu, ci chiar de persoane dragi, apropiate sau organizaţii pe care le apreciezi. Pe la spate este mai simplu, pentru că se poate ajunge mai uşor la buzunare.
Despre buzunarele tale este vorba. Imediat cum te întorci cu spatele sunt multe mâini care abia aşteaptă să se înfigă în buzunarele tale pline cu banii tăi. Munca ta, dacă nu eşti atent, poate fi batjocorită din multe direcţii.
Prădătorii financiari.
Sunt câteva categorii de instituţii sau oameni care roiesc în jurul tău şi la care este necesar să fii foarte atent. Pentru că mulţi oameni nu merg cu ochii deschişi sau pur şi simplu dorm pe ei, mi-am propus să punem un pic reflectoarele pe cei care atentează la buzunarele noastre fără ca nici măcar să ne ceară voie.
1.Băncile.
Încep cu ele pentru că eu am experienţă în cadrul sistemului. Se spune că dacă vrei să fii sigur că banii tăi sunt protejaţi, atunci depune-i la bancă. Dacă te atacă hoţii la tine în casă, atunci „te-ai scos”, pentru că banii tăi sunt la bancă, în cont, în siguranţă.
Dar dacă şi banca este cumva, în anumite circumstanţe tot „un hoţ”? Ce se întâmplă când afli că tocmai instituţia căreia tu i-ai încredinţat banii tăi munciţi face bani pe banii tăi, iar atunci când vrei să-i retragi rămâi cu mai puţin decât aveai iniţial? Se poate, pentru că există un comision de retragere de numerar care este mai mare decât dobânda pe care o acumulezi tu la depozitul tău!
Băncile au fost înfiinţate pentru a-ţi proteja banii. Acum, ele există cu scopul de a-ţi lua banii. Iar tu contribui cu nebăgare de seamă la acest lucru. Concret: masa monetară este limitată, iar cei mai mulţi bani existenţi sunt bani virtuali, electronici, dacă vrei. Atunci când iei un împrumut, de exemplu, banii vin din „calculator”, iar dacă nu îi scoţi numerar şi îi foloseşti, de exemplu, prin transfer bancar ei nu se reflectă niciodată în masa monetară fizică.
Cum este posibil? Simplu, pe banii celor care economisesc. Un depozit personal este luat şi folosit de bancă pentru a face alţi bani, în general prin operaţiuni de trezorerie (nu intrăm în detalii). În schimbul faptului că tu permiţi asta ţi se plăteşte o dobândă, de obicei, modică.
Adică ei fac bani, profit, se îmbogăţesc şi tu poţi rămâne cu „buza umflată”! Concluzia este simplă şi se îndreaptă spre a nu mai economisi făcând depozite la bănci, decât dacă tu nu vrei să apelezi la altfel de instrumente. Cea mai bună modalitate de a lucra cu banca este doar pentru operaţiuni curente şi efectuarea de împrumuturi inteligente, adică să iei şi tu bani ca să faci bani.
2.Firmele
Se îngroaşă gluma, nu-i aşa? Orice firmă, societate comercială are ca principal scop obţinerea de profit. Orice altceva, vine după aceea. Astfel, o firmă are de vânzare produse sau servicii, mai bune sau mai puţin bune, de la caz la caz.
Uite o întrebare pentru tine, pe care să ţi-o adresezi de fiecare dată, înainte de a face o cumpărătură:
„Ceea ce cumpăr acum, mă face mai sărac sau mai bogat?”
De obicei nu, singura câştigătoare fiind firma respectivă. Nu mă crezi că ei vor să te facă mai sărac? Hai să-ţi dau un exemplu foarte la modă. Mulţi dintre noi au un card de credit (inclusiv eu am unul), ceea ce nu este neapărat rău. Întrebarea este: ştim să-l folosim inteligent?
Îmi îndrept însă atenţia către alt tip de carduri de credit, şi anume cardurile co-branduite, adică acele carduri de credit puse la dispoziţie de magazine. Băncile plătesc aceste firme pentru faptul că dau carduri de credit oamenilor, deci au tot interesul să ţi le vândă. De obicei, să ţi le bage pe gât.
Oamenii le iau şi cumpără produse cu acestea. Banii respectivi îi returnează pe o perioadă mai mare de timp, ani de zile, cu costuri ridicate. Revin la întrebarea de mai sus şi îţi ofer tot eu răspunsul: achiziţia acelui produs te-a făcut mai sărac, pentru că în afară de preţul de achiziţie plăteşti dobânzi şi alte costuri asociate (unele ascunse) pe perioada respectivă.
Dacă tot ai un card de credit şi vrei să-l foloseşti inteligent, achiziţionează produse cu valoare adăugată, cu scop de investiţie, care să te ajute să creşti şi să produci din ce în ce mai mulţi bani, cum ar fi cursuri, seminarii, materiale audio şi video, licenţe etc.
3.Moartea.
Aoleu, Daniel, mă sperie ce văd aici! Foarte bine, înseamnă că te trezeşti 🙂
După ce închizi ochii şi pleci într-o lume mai bună, aici în lumea aceasta apar animalele de pradă. Dacă ai ceva bănuţi şi avere eşti numai bun de stors şi de profitat de pe urma ta. Eu m-aş gândi serios la un plan financiar pe care să-l las „moştenire”, ca să zic aşa.
De ce? Mi-a plăcut cum zice Robert Kyiosaki – „Familia, prietenii şi guvernul vin, cu toţii, la înmormântarea ta.” Spunea el acolo că poţi controla ce se întâmplă cu banii tăi chiar şi după ce ajungi între scânduri şi avea dreptate.
Ţine minte: pe lângă cei amintiţi mai sus este posibil să mai apară şi rude îndepărtate sau nepoţi pe care nu i-ai văzut în viaţa ta. Ei vin să plângă la înmormântarea ta de faţadă şi, de fapt, caută să facă rost de bani din averea ta.
Dacă ai ceva acolo sau dacă eşti bogat, te rog, apelează la un specialist şi protejează-ţi munca sau în cel mai rău caz, trece câinele în testament 🙂
Sunt banii tăi.
Am zis să mai şi râdem, dar nu prea este de râs. În condiţiile în care ne zbatem, investim timp, energie şi bani ca să avem o viaţă din ce în ce mai bună, să ne fie mâine un pic mai bine decât astăzi, devine absolut prioritar să învâţăm să ne protejăm, aşadar atenţie la prădători.
Nu îmi doresc să defăimez sub nicio formă instituţiile financiar-bancare, firmele sau alte organizaţii şi nici ceea ce înseamnă familia. Realitatea este uneori atât de crudă încât ne poate face să ne întrebăm pentru ce atâta chinuială.
Parcă viaţa era frumoasă, iar banii nu trebuiau să reprezinte o grijă. Tocmai de aceea, îmi doresc ca aceste lucruri să nu devină o corvoadă pentru nimeni, ci doar să fie conştientizate.
Nu am fost educaţi despre bani, am luat totul de la părinţi, iar mai târziu de la mediile în care activăm, aşadar ne este dificil să înţelegem anumite lucruri. Şi mai dificil ne este să trecem la acţiune, pentru că avem tendinţa să ne gândim „ce-o să zică lumea”.
Am o întrebare pentru tine şi, în acelaşi timp, un gând bun – Tu trăieşti cu lumea sau să-ţi transformi visurile în realitate este principalul tău scop?
—
