Blândețe de vară târzie. August magic. Septembrie înfierbântat. Octombrie iernatic.
Se scurg stropii de ploaie cu o sinuozitate jucăușă care îmi aduce aminte de momentele de bucurie nelimitată a copilului din mine.
El este tot acolo și pompează cu putere în toate circuitele neuronale transformându-le într-o rețea cu o imensă și latentă energie de viață.
Încă dorm în timp ce sunt treaz și simt cum buricele degetelor mele ating tastele reci în ton cu vremea de afară.
Mă răsfăț la adăpostul mătăsos al unei cafele cu note de ciocolată și cireșe amare.
Este un moment de pauză, de introspecție. Sunt eu. Tot eu. Eu sunt cu mine peste tot. EU.
Fiori.
Acesta de mai sus a fost cuvântul cu numărul 111. Calea pe care vin îngerii.
Am dat cu piciorul la câteva castane, care și-au urmat cursul naturii. Au căzut și nu au ținut cont dacă vecina lor a căzut și ea sau oare când va avea și ea contact cu pământul.
Ce frumos ar fi să facă și oamenii la fel… Tare mult îmi doresc…
O ridic de jos. E puțin murdară. Albul din mijloc strălucește printre picăturile de ploaie și face ca lumina zilei să fie mai intensă.
Sunet de iubire. Vibrație mecanică. Trei inimioare roșii. Message from my love.
Căutam blândețea. Aveam nevoie de afecțiune. Am cerut și am primit. Am cerut atât de tare încât Dumnezeu nu s-a putut abține și mi-a dat. Ba chiar mi-a zis că am fost un fraier că nu am cerut de cu mai mult timp în urmă.
Dar ce este timpul? Există timp? Oare chiar suntem aici? Dacă nu mă uit la tine, oare tu chiar ești acolo?
Hai că facem dragoste cuantică 🙂
Mă uit în ochii ei. Iris critalin, catifelat. Zâmbește sufletul. Al meu la fel. Lumina din interiorul meu salută lumina din interiorul tău.
Mă îndrăgostesc în fiecare zi.
De viață. De vremea de afară. De atmosferă. De ceea ce simt. De ce trăiesc. De momentul în care mă zbat. De momentul în care eșuez. De momentul în care vorbesc. De succes. De ceea ce pot face pentru alții. De valoare pe care o pot da. De ce primesc. De ai mei. De prietenii mei. De oameni. De natură. De dorință. De mulțumire. De recunoștință. De lacrimi. De nostalgie. De căldura ei. De brațele ei. De ochii ei. De EA. De mine. De noi.
Orgoliul doare. Argumentele dor. Ego-ul doare. Certurile dor.
Oh, iubirea. Ea nu doare. Sunetul dragostei. Da, ea este. Doar ea. Necondiționat. Ea doar există.
Simte. Trăiește. Iubește.
