Iubirea este singurul răspuns

  • aprilie 12, 2020
iubirea

Salutare! ✌️

Astăzi se împlinesc 30 de zile de când sunt la izolare.

A trecut 1 lună de zile. Mai repede decât am crezut, așa am perceput-o eu. Pare că percepția trecerii timpului s-a accentuat și totul merge într-o viteză mult mai mare.

La început a fost ceva haos, ca o lovitură scurtă, dar puternică, care te trimite la podea.

Nu știi de ce ai ajuns acolo și, cumva, nu știi de ce ar fi necesar să te ridici.

A durat câteva zile efectul ăsta inconfortabil, ca și cum am fost prins în vârtejul unui râu învolburat, iar la final s-a terminat cu o imensă cădere de apă.

Cascada vieții a făcut ca în câteva zile, viața normală să treacă rapid la un alt fel de normal.

După ce m-am dezmeticit, mi-am dat seama că este o provocare imensă pentru fiecare. Este o provocare menită să nu te mai lase să fugi de tine, ci să te întorci “acasă” la tine. Înăuntru. În tine.

În călătoria asta nebună prin viață, ai tendința să uiți sau să treci cu vederea ceea ce contează cu adevărat pentru tine.

Și… la un moment dat ți-ai definit, poate, niște principii, un set de valori, o anumită etică, ți-ai făcut anumite promisiuni.

Dar, ți-a venit viața peste cap. Unele le-ai păstrat, unele nu.

Dar îți spui că ești om și este firesc să fie așa, cu toate că știi și tu, în adâncul sufletului tău, că este o scuză de care te-ai mai agățat.

Ai făcut și cum ai vrut tu. Ai făcut și cum ți-au zis alții.

Ai luat decizii, uneori la secundă, alteori te-ai gândit prea mult.

N-ai făcut nici bine, nici rău. Înțelegi asta. Știi că adevărul tău este doar al tău. Știi că realitatea nu există, ci doar percepția ta asupra realității.

Ușor-ușor, perioada asta nu îți mai permite să fugi de tine sau de ce ți-ai promis. Și nici nu are rost. Pentru că, dacă nici în momente ca cele pe care le trăim acum, nu vrei să accepți, să conștientizezi, să descoperi cine ești și ce vrei, atunci când?

Când vei reveni la normal? La ce fel de normal? Merită să revii la acel normal? Crezi că va mai fi același normal?

Hai că mai iau o gură de cafea ☕️

Mai este încă pe atât. Încă 30 de zile. Mă rog, cel puțin vreo 60 de zile probabil.

Ți-a fost dăruită perioda asta să afli ce-ți face inima să tresalte dimineața. Să vezi lumea cu alți ochi. Să trăiești cu tine și să te accepți așa cum ești. Să-ți descoperi puterea ta interioară. Să ieși după perioada asta în lume și să trăiești o viață cu semnificație. Sub stindardul tău. Cu valorile tale. Cu tine pe primul loc în viața ta.

Nu, nu este egoism. Ci doar acceptarea rolului tău și manifestarea lui în acțiune prin consecință.

A trecut o lună de când sunt live aici pe pagină. Seara. Fac ce cred și pot să inspir și să educ oamenii pentru o viață financiară din ce în ce mai bună. Pentru ei, pentru afacerile lor.

De fiecare dată când fac asta, realizez că, atunci când unul predă, doi învață. Așa este zicala și este adevărată.

Fotografia este o pasiune pe care mi-o exercit mai concret cam de 1 an de zile. În fiecare seară am decis să pun o imagine din preajma apusului, așa ca o documentare a acestei perioade.

Iubesc apusurile. Îmi trezesc recunoștința și bucuria că am fost și azi pe aici. Sunt ca un semn de carte care îmi aduce aminte că înaintez.

Dar, mai mult de atât învăț sau reînvăț să apreciez totul. De la un like la postarea asta până la curentul din casă. De la un emoji cu love pâna la mâncarea din frigider. De la privitul apusului până la apa de la robinet. De la bucuria unui telefon cu părinții până la plata online a facturii la gaze. De la iepurașul din Cracovia până la a ține obrajii iubitei mele între palme.

Nu am mai scris de foarte mult timp atât de mult. Nici despre ceea ce simt.

Indiferent despre ce vă voi vorbi vreodată, fie că este educație financiară, fie că este despre fotografie, fie că sunt afaceri sau platforme sociale, să țineți minte că niciodată nu este vorba despre astea.

Sunt nimicuri. Sunt goale de conținut. Sunt doar niște extensii ale tale.

Întotdeauna este vorba despre tine. Totul pleacă de la tine. Lumea ta interioară creează lumea ta exterioară.

Dacă nu îți place unde suntem acum cu lumea exterioară, să știi că și tu ești de vină. Da, da, și tu! Și eu! Toți suntem de vină!

De aceea, pentru a schimba asta, depinde doar de fiecare din noi. De ce se întâmplă în interiorul nostru. Când vom accepta și vom înțelege asta, ceea ce vom experimenta cu toții în comun, va fi din ce în ce mai bine.

Până atunci, cine ești? De ce ești aici? Cum te exprimi în viață? De ce faci ceea ce faci? Cum poți să faci să fie altfel?

Pentru mine răspunsul a venit cu mult timp în urmă și rămâne același: iubirea este singurul răspuns.

Să mă iubesc pe mine, pe frumoasa mea, pe părinții mei, pe prietenii mei. Să iubesc apusurile, muntele, fotografia, educația, scrisul, vorbitul, bucuria de a cunoaște oameni noi și a învăța de la ei. Viața. Să iubesc viața.

Eu nu vreau să mă întorc la normal.

În fiecare zi, în orice privință, pot deveni din ce în ce mai bun.

În fiecare zi, pot alege diferit. Pot alege în acord cu ceea ce simt.

În fiecare zi, vreau s-o aleg din nou pe ea, pentru că o iubesc.

În fiecare zi, pot să aleg să fi eu.

Mulțumesc, dacă ai citit până aici.
Mulțumesc 🙏

Produse similare

Ți-am luat ceva

Regina mea, Stau și privesc la cuarțul roz sub clar de lună. Nu este chiar

Ești doar TU cu TINE

Câteodată te păcălește. Câteodată te ia pe ocolite. Câteodată te învăluie. Câteodată te face să

Ești mare acum

Ești mare acum. Ai griji, probleme. S-a învechit iPhone-ul. S-a blocat aplicația. Este scumpă întreținerea.