Eu spun că toată educaţia financiară din lumea asta nu înseamnă absolut nimic dacă nu treci la acţiune. Mă gândesc acum ce frumos ar fi fost dacă, la şcoală, profesorii nu ar mai da atât de multe teme inutile şi care încarcă capul copiilor cu tot felul de lucruri absolut nefolositoare în viaţă şi, în schimb, măcar parţial, una din temele lunare să fie „cum să-ţi administrezi alocaţia.”
De obicei, alocaţia aşa mică cum este ajunge pe mâna părinţilor pentru că nivelul de trai este scăzut şi această sumă este folosită, teoretic, mai bine de părinţi pentru scopurile familiei şi am spus „teoretic” pentru că în practică un copil ar putea folosi acea sumă mult mai bine şi cu un scop total diferit (de ce spun asta, vei vedea mai jos în cadrul articolului). De exemplu, dacă suma este folosită să-şi cumpere tata ţigări sau mama un ruj este în regulă? Atunci de ce mai este alocaţia copilului? Însăşi denumirea ei este greşită.
Un stimul pentru copii ar fi să folosească alocaţia pentru a-şi crea cu mintea lor de la diversele vârste un sistem de administrare al propriilor bani. Ar putea învăţa cum să-şi strângă bani pentru ceva ce doresc, cum să nu risipească toţi banii pentru jucării, ba chiar la nivel simplist ar putea să-şi întocmească propriul bilanţ. Este posibil să sune idealist, dar cunosc familii care aşa îşi educă copiii şi au ales să facă o altfel de educaţie financiară, acasă.
Un alt aspect.
Acest lucru s-ar putea să nu meargă sau poate că va merge. Ţin legătura şi, în viitor, îţi voi spune cum şi dacă a funcţionat. În general, copiilor nu prea le pasă de educaţie financiară şi nici de a-şi administra banii, ci tot ceea ce îşi doresc este SĂ AIBĂ BANI şi SĂ SE DISTREZE. Dacă ţii cont de acest aspect, orice fel de educaţie financiară pe care o vei face copilului tău sau viitorului tău copil (dacă nu eşti părinte încă) se va axa pe a face totul mai vesel, mai distractiv, mai plin de culoare, mai copilăros.
Ce crezi că ar fi mai atractiv: un curs pentru copii care să se numească „Cum să-ţi administrezi banii?” sau unul gen „Cum să rămâi copil pentru toată viaţa?” Da, pe al doilea l-aş alege şi eu, până la urmă ce-mi pasă mie de bani şi ce sunt banii pentru mine, nu?…
Şi acum altul, mai serios decât pare.
Am făcut această introducere cu alocaţia pentru că ea este cumva un venit suplimentar, nu este un venit generat de munca părinţilor. Dacă aplici în viaţa ta principiul „cheltuie mai puţin decât câştigi”, atunci cu siguranţă îţi rămân ceva bani după ce plăteşti absolut tot ce ai de plătit (de la întreţinere şi până la scutece).
O întrebare care se naşte aici este: cum prioritizez suma de bani care rămâne? Dacă nu foloseşti sistemul pe care ţi l-am propus în articolul cu borcanele financiare (click aici pentru a citi articolul), evident există şi alte soluţii. Ideea este că ele nu vin direct asupra banilor, ci vin ca o consecinţă a ceea ce faci cu viaţa ta. Îţi explic imediat punctul meu de vedere.
Cu mare respect şi cu dragostea pe care o port semenilor mei de peste tot, indiferent de naţionalitate sau din ce parte a planetei provin, ce vreau să spun este că majoritatea oamenilor:
- 1.Nu au un scop în viaţă.
- 2.Nu ştiu de ce sunt pe aici şi nici nu îi interesează.
- 3.Nu ştiu ce să facă cu viaţa lor.
- 4.Au încetat să mai viseze, nu au obiective, nu sunt pasionaţi de nimic.
- 5.Timpul liber îl folosesc pentru a face lucruri lipsite de importanţă.
- 6.Ascultă de gura lumii şi fac ceea ce face lumea.
- 7.Iau deciziile din spatele diverselor frici.
- 8.Vor schimbare, dar fără ca ei să se schimbe.
- 9.Oricum nu are rost să-şi asume responsabilitatea asupra propriei vieţi, scuzele sunt multe.
- 10.Şi tot nu are rost, pentru că cei care au succes îl obţin în mod necinstit.
Toate aceste lucruri te pot ţine pe loc în relaţia pe care o ai cu banii în viaţa ta, iar în momentul în care ai terminat de achitat cu brio toate cheltuielile lunare obligatorii este posibil ca banii să-ţi plece din mână, scurgându-se printre degete. Cele 10 puncte de mai sus reprezintă doar o mică parte din credinţele limitative pe care le întâlnesc la oamenii din jurul meu şi cărora le voi dedica timp pe larg, atât aici pe blog, cât şi în cadrul emisiunii video pe care am început-o deja (State of the Wallet urmăreşte aici).
Vezi tu, vorbim despre bani, dar nu este despre bani. Banii şi modul cum îi alocăm, cheltuim şi prioritizăm sunt doar o consecinţă a mentalităţii pe care o avem despre aceştia.
Am înţeles. Cum să fac mai departe?
Dacă nu ţi-ai luat timp pentru a sta tu cu tine şi să reflectezi asupra a ceea ce am spus mai sus, te rog respectuos să faci asta. Este posibil să descoperi lucruri la tine pe care nu le ştiai până acum. Dacă ştii deja pe ce cale eşti şi consideri că este cea care te împlineşte, te face fericit şi îţi aduce şi bani, atunci misiunea devine destul de simplă.
Foloseşte banii care rămân în următoarele direcţii, doar dacă te apropie de ceea ce îţi doreşti cu adevărat:
- 1.Începe ceva nou.
- 2.Plăteşte-ţi în avans creditele (dacă ai).
- 3.Cumpără o franciză.
- 4.Pune bani pentru viitorul copilului (finanţează-i facultatea sau alte studii).
- 5.Investeşte în propria educaţie.
- 6.Donează pentru cauze în care crezi.
- 7.Creează un fond de urgenţă.
- 8.Acordă-ţi propria pensie (pune deoparte şi creşte mereu suma până te retragi).
- 9.Măreşte-ţi numărul surselor de venit.
- 10.Caută să obţii venit pasiv (ştii tu, bani în timp ce dormi).
Acestea sunt doar câteva din direcţiile pentru care poţi acorda prioritate în viaţa ta. Ideea este că dacă îţi rămân bani şi vrei să pleci pe drumul spre libertate financiară, investeşte în tine şi în demararea unei noi afaceri. Dacă mai ai bani şi unul din scopurile tale este ca să-i asiguri copilului tău studii lipsite de grija finanţării, fă paşi în această direcţie. Dacă mai ai încă un credit care te stresează (chiar dacă nu te stresează cu adevărat), atunci prioritatea numărul unu ar putea fi să scapi de datorii cât mai repede. Dacă ştii unde vrei să ajungi şi ştii şi unde eşti acum, decizia de alocare a banilor devine mult mai simplă.
Totul este temporar.
Ţine minte un lucru: în viaţă singura constantă este schimbarea. Totul are un caracter temporar, iar ceea ce este valabil acum din punct de vedere al situaţiei tale financiare este posibil ca peste 12 luni să nu mai fie deloc de actualitate.
Tot ceea ce trebuie să faci este să-ţi pese. Fie că vorbim de viaţa ta, de copiii tăi sau de banii tăi, pentru că totul este interconectat şi dependent unul de celălalt, ca într-un sistem în care orice acţiune a unei părţi influenţează direct sau indirect toate celelalte părţi.
Odată ce te concentrezi asupra a ceea ce îţi doreşti cu adevărat, orice sistem exhaustiv de tipul „cum să” iese din ecuaţie, iar lucrurile încep să se aşeze din ce în ce mai bine şi mai natural. Nimeni nu vrea să se trezească peste noapte şi să se apuce de bugete, de planuri de pensie, de administrare de bani sau altele, pentru că sună a… MUNCĂ.
Cu toate acestea, fără muncă nu se poate. Cum spune unul din mentorii mei, atunci când baţi la uşa oportunităţii, munca este cea care răspunde. Munca cu tine, cu mentalitatea ta, cu locul tău de muncă, cu familia, cu prietenii, cu scopurile, cu copiii, cu afacerile şi lista poate continua.
Exerciţiu pentru acasă.
Astăzi mi-am propus să te duc direct în mijlocul acţiunii şi evident să te pun la muncă, dar sunt sigur că îţi va surâde propunerea mea. Indiferent de momentul când vei citi acest articol, te invit ca la sfârşitul de săptămână care vine să petreci între 15 şi 30 de minute cu o persoană mai tânără decât tine şi să înveţi acea persoană ceva despre bani.
Poate fi un prieten, un nepot, copilul tău sau al altcuiva, nu contează, doar să fie o diferenţă semnificativă de vârstă. Beneficiile sunt şi pentru tine, deoarece doar atunci când înveţi pe cineva ceva îţi dai seama cât de bine ştii şi tu, îţi vei întări convingerile şi încrederea de sine, iar cel care primeşte informaţia este posibil să audă pentru prima oară de acel lucru.
Îţi va mulţumi poate pentru toată viaţa pentru un sfat preţios, unul pe care nu l-a primit de la nimeni până acum. Inspiră-te de unde vrei sau doar spune din cunoştinţele tale. Sper că ţi se pare o temă frumoasă şi utilă în acelaşi timp şi te rog, dă mai departe acest articol ca să afle cât mai mulţi oameni şi în acest fel să pornim chiar de la fiecare din noi acea educaţie financiară pe care ne-am dorit-o dintotdeauna.
Îţi mulţumesc, îţi sunt recunoscător şi mai am o mare rugăminte la tine, aceea să-mi spui şi mie cum a fost această experienţă. Succes!
