Ultima lună a anului are o reputație aparte. Singura problemă cu ea în ultimii ani de zile este că numai lună de iarnă nu prea mai e, ci mai degrabă o toamnă târzie. Pe alocuri a fost așa de frumos că dacă vedeai ghiocei nu te-ai fi mirat 🙂
Dacă vremea nu mai este demult ce-a fost, alte activități sunt la mare înălțime și amplitudine în această perioadă, numită și luna cadourilor, petrecerilor, a tăierii porcului, a distrugerii brazilor, a crăciunului sau, mai modern, a setării de scopuri.
Am observat un lucru interesant, însă. Dacă nu mergi cu turma, adică dacă nu dai buzna la cumpărături ca să îngroși cozile de prin mall-uri sau dacă nu te interesează vreo sărbătorire fancy de revelion sau dacă în ultima zi de lucru a anului te duci la Fan Courier să livrezi cărți pentru clienții tăi, ei bine, atunci ești complet degajat, te poți relaxa și simți cu adevărat viața.
Sunt câțiva ani de zile de când pentru mine revelionul înseamnă doar o altă seară în care pot sta și petrece timp de calitate cu familia sau cu prietenii apropiați, ceea ce s-a întâmplat și în 2016. A fost super fain la 3 dimineața să vorbești cu ceilalți despre ce planuri ai pentru 2017, cam ce ți-ai propus să faci, către ce tinzi în anul ce vine.
Fără apăsare, fără băutură să torni în tine ca ultimul disperat, fără animale sacrificate fără milă pentru a-mi umple mațul nesătul, fără fum de țigară implantat direct în plămâni, fără sute de lei cheltuite într-o clipită doar pentru a-mi alimenta ego-ul obraznic 🙂 Dacă te deranjează exprimarea mea, să știi că nu îmi voi cere scuze. Să nu zici că nu ți-am zis.
A mai fost ceva interesant aici. Dacă cu mulți ani în urmă aș fi spus că revelionul trece extrem de rapid, acum nu mai pot spune acest lucru. A fost așezat, am trecut prin timp în ritmul nostru și nu am mai lăsat timpul să-mi dicteze el mie ce și cum.
S-au petrecut atât de multe lucruri pe parcursul lunii, încât nu mi-ar ajunge nici măcar 10 pagini de blog să mă desfășor 🙂 Am experimentat câteva situații noi, de exemplu: să ceri oamenilor să-ți lase numărul de telefon ca să-i suni și să le răspunzi în 5 minute la o întrebare despre bani sau altceva. Cool?
Și, mai presus de asta, să fii și LIVE pe Facebook când ești la telefon cu oamenii. Ai zice că implică ceva curaj să te expui așa, dar cred că doar așa putem crește. Să experimentăm și să facem lucruri noi pentru a ne descoperi potențialul neexploatat și de a-l mări pe cel existent.
Emisiunea State of the Wallet a primit un generic nou și o nouă atitudine. Mai matură. Un alt nivel. Am crescut modul de interacțiune, am modificat modul de transmitere a informațiilor și mi-am ridicat nivelul de energie. Mă transform, evoluez și astfel pot să duc totul la nivelul următor.
LIVE-urile pe Facebook au continuat, iar pe 30 decembrie am bifat probabil cel mai nebun LIVE al anului, alături de prietenul și partenerul meu de business Alex Kelerman (vezi live-ul aici sau aici). Am promis atunci că vom fi mai des LIVE și chiar așa va fi. Ține aproape și urmărește-mă pe pagina de Facebook. Abonează-te la Newsletter. Dă un Subscribe la canalul de YouTube. Sunt omniprezent.
Am oferit multă valoare și multă sudoare în decembrie. După 23 decembrie a venit o perioadă de cooldown absolut necesară. Au fost niște luni nebune cam de la sfârșitul lunii august până la sfârșitul lui decembrie.
M-am cufundat în liniște, introspecție, solitudine. Liniștea nu este goală, ci este plină de răspunsuri, cu condiția să pui întrebările potrivite. Nu există o rețetă privitor la aceste întrebări, dar simți când devii din ce în ce mai bun la cum le adresezi.
Am primit și răspuns, iar una din activitățile pe care le-am făcut intens în 2016 o voi diminua la minim și mă voi implica în ea, doar când voi fi solicitat. Trebuie, și acum vorbesc cu mine, să învăț să spun NU de fiecare dată când ceva nu mai rezonează cu mine. Pur și simplu nu pot să fac ceea ce nu îmi place sau nu rezonează cu direcția mea de dezvoltare. Ar fi pierdere de timp și ar ieși ceva mediocru.
Cam așa s-ar descrie State of… Decembrie, o lună care încheie un an extraordinar de provocator, cu suișuri și coborâșuri, dar care a ieșit mult pe plus la finalul lui. Merg cu încredere spre viitor, cu scopurile mele în suflet și în minte, dornic să servesc și să-mi aduc contribuția lumii, să ajut oamenii și afacerile să treacă la nivelul următor, iar 2017 va fi cu accelerația la podea.
Nu este ușor, că dacă ar fi fost ar face-o oricine. Dar mai știi ceva: Oricine poate să facă Orice își propune să facă. Acțiunea face diferența și încă ceva: munca multă și răbdarea.
Mulțumesc, 2016! Bine ai venit, 2017! 🙂
